Alelei! Mi-am luat inima-n dinţi şi am redeschis după vreo douazeci şi ceva de ani "Alexis Zorba", capodopera lui Niko Kazantzakis. După care s-a facut fabulosul film cu Anthony Queen, Alan Bates si Irene Papas. Am spus mereu ca acesta e unul din rarele cazuri în care filmul bate cartea. Dupa vreo 70 de pagini... mă mai gîndesc...
Mai la vale iată un dialog dintre cele două personaje principale:
"- Tu nu crezi aşadar în nimic? - am strigat exasperat (patronul).
- Nu, nu cred în nimic, de cîte ori să-ţi mai spun? Nu cred în nimic şi în nimeni; numai în Zorba. Nu pentru că Zorba ar fi mai bun ca alţii, nici vorbă de-aşa ceva! O brută şi el. Dar cred în Zorba pentru că e singurul pe care-l am sub stăpînirea mea, singurul pe care-l cunosc; toţi ceilalţi, nişte năluci. Cu ochii lui văd, cu urechile lui aud, cu maţele lui mistui. Toţi ceilalţi, îţi spun, nişte năluci. Cînd o să mor eu, totul o să moară. Întreaga lume zorbească se va nărui!
- Vorbeşti cu un egoism! am zis eu sarcastic.
-N-am ce-i face, jupîne! Asta e: ce e în guşă şi-n căpusă; sînt Zorba, vorbesc ca Zorba."
4 comentarii:
Dialogul asta m-a violat cand l-am citit. Parca e replica unui camatar. Mi-am jurat de atunci sa ma pis pe toti nataraii care gandesc asa.
De Kazantzakis nu ma mir, e un mare scriitor minor, gonflajele lui sufletesti au ratat intotdeauna intalnirea cu arta. L-as asemui cu Salvador Dali: un artist de un prost gust ce se salveaza prin marime. Intotdeauna o sa ne fie mai mila de un elefant cretin decat de un soarece genial.
Ha! Eram sigur!
Si imi mai aminteste de ceva replica lui Zorba: am auzit de nenumarate ori o cugetare adanca de tot, neaos romaneasca, de o brutalitate si o prostie uluitoare. De fiecare data cand o reaud (si asta se intampla periodic, cam de 2 ori pe an), intru intr-o stare de scarba infinita, perfecta, vecina cu extazul mistic, o scarba fascinanta si gustoasa, in care as zabovi multa vreme ca la granita universului cu ceva diferit de tot ce exista si din care se aud din cand in cand cuvintele: "Balaka Kaiaka! Balaka Kaiaka!"
Dar ca sa n-o mai lungesc, zicala cu pricina este:
"Cu asta ramai dupa ce mori: cu ce bagi in gura si cu ce tragi pe pula".
Nu stiu ceva mai Kazantsakizd.
mai baga
Trimiteți un comentariu