Dulcegării şi greţoşenii

Începe dejecţia anuală de urări, care mai de care mai dulcege şi mai greţoase. Telefonul meu, cumpărat anul asta, încă nu ştie ce-l asteaptă. În curînd spaţiul pentru sms-uri va fi zero...
Ca să-mi priască miile sau sutele de mii de kitschuri văzute / auzite anul ăsta, vine acum valul urît mirositor de giga-kitsch, izvodit din adîncul sufletului românesc: "Fie ca sfînta sărbătoare a naşterii... pula mea, pula mea etc.". Alelei!!! Chiar în secunda asta primesc o dovadă de greţoşenie pe YM: "Iubirea divină coboară printre noi, ca o ninsoare naivă, aducând cu ea bucuria Naşterii Mântuitorului...Crăciun fericit, alături de cei dragi!". Ninsoare naivă... să-mi fut una!
Să-mi bag pulaaaaaa!!! Tot românul e poet, asta-i clar, un poet prost, incult şi siropos.
Dacă-l prind pe popă la uşa, îi fut direcţia!
La mulţi ani!

Eu nu am nici o dovadă

Eu nu am vreo dovadă că Iliescu e vinovatul pentru miile de morţi de după 21 decembrie. Nu mi-a arătat nimeni nici un document şi nici o înregistrare din care să reiasă că el a dat ordin să fie împuşcaţi oamenii pe străzi, ca să creeze haos şi „vid de putere”, prin care el să fie legitimat să urce la cîrma ţării.
Nu am absolut nici o dovadă că Iliescu a ordonat execuţia soţilor Ceauşescu, ca să le închidă gura pe veci. Ba chiar mai simt încă şi acum bucuria pe care am simţit-o atunci, cînd am văzut trupurile chircite de gloanţe ale celor care mi-au distrus copilăria, adolescenţa, tinereţea.
Nu am nici o dovadă că Iliescu ar fi fost omul Moscovei, agent KGB. Niciuna.
Eu nu am nici o dovadă că Iliescu a chemat, cu sînge rece, minerii la Bucureşti în trei rînduri. Deci nu am nici o dovadă că ar fi unul dintre cei mai mari criminali din istoria lumii.
Nu am vreo dovadă că, în vreme ce ţinea ţara în loc cu politica lui de stînga, sub pulpana-i încăpătoare rechinii tranziţiei făceau averi fabuloase cu buna lui ştiinţă. Nu mi-a parvenit nici un document sau vreo înregistrare în sensul ăsta.
Singurul document pe care l-am ţinut vreodată în mînă şi l-am citit cu ochii mei a fost fluturaşul de salariu al Prim Secretarului judetului Iaşi din 1968 şi pe care scria 12.500 de lei, în condiţiile în care un salariu decent pe vremea aia era cam de 800 de lei. Deci singurul mit pe care l-am demolat pentru mine însumi a fost cel cu „sărac şi cinstit”.
Şi atunci de ce mă bucur că azi Iliescu a fost bombardat cu ouă vechi, păstrate cu grijă vreme de un an, de catre un biet bătrîn care striga în gura mare că Iliescu e criminalul care i-a omorît copiii la Revoluţie? Bătrînul ăla nu are nici o dovadă. Probabil că doar s-a uitat adînc şi de multe ori în ochii lui Iliescu şi a înţeles, sau ştie el ceva.
Iată ce zice la televizor: cică bătrînul a fost amendat cu 200 de lei. Nostim, nu? Banii bătrînului vor merge la bugetul de stat, si din ei se vor da următoarele şpăgi către clienţii clienţilor lui Iliescu. Dar n-am, nici de data asta, vreo dovadă…

Mintea românului cea de pe urmă? Niciodată!

Un american isteţ a făcut odată o grămadă de bani, speculînd prostia şi lăcomia concetăţenilor săi. Da’ ce zic eu isteţ? Genial! Omul a dat un anunţ de mică publicitate în cîteva ziare de mare tiraj din State, care zicea cam aşa: „Pentru doar un dolar învăţ pe oricine cum să facă un milion de dolari. Trimiteţi un dolar la adresa cutare, cutare şi veţi primi răspunsul negreşit.”. Curînd au început să curgă spre adresa respectivă plicuri conţinînd cîte un dolar. Cînd s-a strîns un milion de plicuri, omul, parolist, a dat răspunsul promis, tot la mica publicitate: „Aşa!”.

Prostie e peste tot, iar băieţi deştepţi, care să tragă foloase din ea, aşijderea. Dar, vorba lui Eminescu, „Ca la noi la niminea”. Aşa frumos pune românul nostru botu’ la promisiuni, că ţi-e mai mare dragul să-l jupoi, să faci politică, bani şi putere pe seama lui.

Îşi mai aminteşte cineva de legea de creştere a salariilor profesorilor cu 50%, votată în Parlament cu o majoritate covîrşitoare? Geaba se tînguiau Tăriceanu şi cu Vosganian că nu se poate, ca nu sînt bani, că vine criza, că belim pula…
Românaşul votează voios stînga, fiindcă stînga promite. Păi… şi dacă promite, înseamnă că se ţine de cuvînt, nu? Daaaaa! – răspund politicienii de stînga. Să trăiţi o mie de ani! – strigă pulimea şi votează.

Tocmai mă uit la televizor la o dezbatere din care reiese clar că nu sînt bani şi că efectele crizei sînt mult mai mari si au venit mult mai repede decît s-a crezut (de fapt s-a ştiut).

Cunosc sistemul de învăţămînt dinăuntru – am fost profesor 4 ani de zile amare – şi stiu dureros cîtă prostie şi prostime e în el. Şi nu am nici o îndoială că profesorii, cîteva sute de mii, au votat cu PSD şi cu PDL, aşa cum au făcut-o de 20 de ani încoace, pentru că atît îi duce mintea cea puţină. Am fost profesor o vreme chiar la liceul unde fusesem elev. I-am văzut pe foştii mei profesori, deveniţi colegi: răi, proşti, duşmănoşi, inculţi, găunoşi şi iarăşi răi.

Aşa că mă bucur oleacă pentru ceea ce urmează. Sigur, o s-o luăm toţi în bot, mai mult sau mai puţin, dar javrele astea stîngiste o vor lua primii şi cel mai straşnic. Nici nu merită altceva, fiindcă prostia nu se remunerează. Îmi frec palmele…

Foamea şi teama

Cu toată foamea care macină PSD după 4 ani de opoziţie, iată că şi acest partid se codeşte a urca la putere. E groasă! Păi cum să fie altfel, cînd au văzut şi pesediştii ce-au păţit liberalii în coaliţia cu PD? Băsescu dînd permanent telefoane procurorilor, dosarele penale apărute peste noapte, atacuri peste atacuri, Patriciu petrecînd o noapte în arestul poliţiei, tot liberalii acuzaţi de trădare şi cîte şi mai cîte…
Ca să nu mai vorbesc că PSD-ul chiar are bube adevărate în cap (nu că penelistii n-ar avea), dar ăştia-s campioni europeni.
Unul dintre principalele scopuri ale lui Băsescu a fost anihilarea PNL, dar mulţi au uitat acest episod din 2005, cînd se vorbea despre fuziunea celor două partide, PNL şi PD, bineînţeles prin absorbţie de către PD, despre demisia lui Tăriceanu şi despre alegeri anticipate, fiindcă aşa vroia muşchii marinelului.
Iată de ce azi PSD ezită să muşte momeala zemoasă şi gustoasă a guvernării: ca să nu sfîrşească în oala clocotindă în care Băsescu deja a pregătit mirodeniile de la DNA. Mai vedem mîine ce va fi…

Mai la stînga, mai la dreapta

Exerciţiul 1: Hai să ne amăgim.

PDL a ieşit pe primul loc, devansînd PSD. Aşadar dreapta a învins copleşitor în România, dacă punem la socoteala şi scorul destul de bun al PNL. Ah, ce bine e! Cîtă nevoie are acum România de o guvernare de dreapta!

Exercitiul 2 şi tragic de adevărat: Hai să nu ne mai amăgim.

PDL e de dreapta cît e cioara vopsită papagal. Rupt din maleficul FSN, cel care a ţinut Romănia pe loc timp de cel putin 10 ani şi cel care a adus minerii în Bucureşti, îngrozind lumea civilizată, acest partid a trecut peste noapte la o doctrină de dreapta, după ce a ajuns la guvernare în 2004 cu un program de stînga. Aşa ceva nu se poate! Mai ales că adevaraţii lideri ai PDL sînt Băsescu şi cu Stolojan, doi oameni de stînga clar.

Deci: poporul român a votat iarăşi cu stînga şi chiar masiv. Dacă adunăm procentele PSD cu cele ale PDL reiese că FSN a cîştigat alegerile din 2008 cu aproximativ 70%. Doar 15% a pierdut FSN în 18 ani, de la acel catastrofal 85% din 20 mai 1990.
Cel mai bun lucru pe care ar putea PNL să-l facă acum, ar fi să treacă în opoziţie şi să lase FSN să conducă iarăşi ţara. Dacă ar fi aşa, PSD ar devora pur şi simplu PDL în 4 ani, sau invers. Abia peste 4 ani s-ar putea vorbi de alegeri între stînga şi dreapta. Avînd în vedere că orice guvernare de stînga este, prin definiţie, dezastruoasă din punct de vedere economic, abia peste 4 ani dreapta ar avea şansa să învingă stînga clar şi fără echivoc.

Ah, Brucan, Brucan!…