Mai zi si tu ceva...

Cind auzi sau vezi mesajul asta pe yahoo messenger sau pe skype, trebuie sa stii ca totul s-a terminat.
Yahoo messenger si skype sint unele dintre cele mai tari inventii de pe net. Categoric! Este de-a dreptul fabulos sa poti comunica cu cineva in timp real, in scris sau cu voce si webcam, sa poti transmite fisiere de sute de mega, sau de giga.
Eu folosesc YM atit ca instrument de lucru, prin care comunic cu colegii de televiziune – ei imi trimit textele pe mess, eu le trimit fisierele audio tot pe mess – , cit si pentru comunicarea cu prietenii, cu gagicile etc.
Messul poate fi folosit si ca telefon. Poti vorbi gratuit cu oricine, din orice colt al lumii, in conditii excelente. Iti dai seama? Gratuit!!! Ei bine, chestia asta e cu doua taisuri. Suni persoana respectiva si incepi, firesc, cu „ce mai faci?”. Ti se raspunde „bine”, de obicei. Persoana respectiva iti povesteste ce-a mai facut in ultima vreme sau in ultima zi etc. Si tu faci la fel. Si da-i si da-i si da-i, ca doar e pe de-a moaca. In mod normal, la telefon, dupa ce s-a epuizat tot ce ai avut de spus si de auzit, urmeaza un firesc „bine, atunci, pa, mai vorbim noi”, sau chiar „ei, hai ca am vorbit destul, nu-ti mai maninc impulsuri, pa”. Messul insa… e gratis!!! Futu-i mama lui de mess asta’ si miine! Asa ca, dupa ce se epuizeaza cam tot ce ai avut de spus, vine acel fatal „mai zi si tu ceva”, de parca am fi obligati de zeul internetului sa mai stam, sa mai palavragim, sa scoatem din noi ceva interesant, spiritual sau amuzant, pentru ca persoana de la capatul celalalt al netului asta asteapta. Eu, de cite ori aud aberatia asta, ma enervez foarte, simt ca trebuie sa sparg sau sa arunc ceva pe fereastra. Nu mai zic de perioadele in care nu se spune nimic, ci numai se aud zgomote (tastatura, un pahar in care torni spritz sau bere, o convorbire pe telefonul adevarat, un sughit sau chiar o rigiitura) sau se vad imagini pe webcamul de care celalalt a uitat (se scarpina, poate chiar in nas, casca cu gura maaare etc.)
Treaba e valabila si pentru (sau mai ales pentru) cuplurile la distanta. Pentru mai tinerii mei vizitatori: va marturisesc cu amaraciune ca raspunsul corect la „mai zi si tu ceva” este, din nefericire, „adio”. Prefacuti si tematori spunem doar: „ce?”
Acest „mai zi si tu ceva” e primul semn de plictis intr-o relatie, e ucigasul perfid al emotiilor, al intimitatii, al dragostei…
Mai zi si tu ceva.
http://www.youtube.com/watch?v=gtJF3veLzko&feature=related

Revolutie la Vatican

Vaticanul imbratiseaza teoria evolutionista

Asa au sunat titlurile presei din intreaga lume acum citeva zile.
Era si timpul – mi-am zis. Dupa ce a combatut vreme prea indelungata „erezia” ca Pamintul ar fi rotund si ca s-ar invirti in jurul Soarelui, si a mai si prajit citiva eretici, printre care si pe Giordano Bruno, biserica catolica a trebuit sa cedeze in fata evidentei soptite printre dinti de Galileo Galilei – „Eppur si muove”.

Ca si acum aproape 500 de ani, cu Pamintul care se invirte in jurul Soarelui, si in prezent sint destui oameni a caror minte nu poate cuprinde inspaimintatoarea teorie a evolutiei. Dar, dupa cum arata statisticile, sint si tot mai multi care o imbratiseaza si care nu mai pot accepta pe nemestecate creationismul.

Ce face acum Vaticanul? Dupa mine, o miscare deosebit de inteligenta, si care vine in intimpinarea celor care ezita intre creationism si evolutionism. Iata ce spune un inalt demnitar catolic:

„Teoria evoluţiei e perfect compatibilă cu Biblia, a declarat arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, ministrul Culturii din Vatican.”.

Tot Vaticanul vine si cu o completare interesanta:

“În acest sens, Biserica Catolică propovăduieşte o evoluţie teistă, spunând că nu există nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv pentru plăsmuirea speciei umane.”.

E clar ca „adaptarea” dogmei la stiinta are un scop cit se poate de precis – pastrarea credinciosilor educati si cam sceptici, si aducerea inapoi la turma a celor care s-au desprins, nemaiputind accepta discrepanta dintre creationismul traditional si evidenta evolutionismului. Problema, dupa mine, va fi cu cei needucati, in mintea carora va fi un mare talmes-balmes, caci pe cortexul lor e sapata atit de adinc informatia ca Dumnezeu a facut lumea in 6 zile plus una de odihna, acum 6000 de ani, incit va fi nevoie de niste picamere idiologice pentru dislocarea ei.

Si mai e un motiv pentru care Vaticanul face aceasta pirueta dogmatica, dupa opinia mea: baza credintei crestine este foarte fragila – revelatii (produse mai ales in vis, deci in somn), aratari miraculoase si minuni (toate relatate si toate intimplate in vremuri imemorabile) si, mai ales, foarte fragila teorie ca o anumita doamna a ramas insarcinata cu insusi Dumnezeu, virgina fiind, si a dat nastere fiului Domnului, care a murit si a inviat dupa cca. 3 zile. In consecinta, Vaticanul s-a hotarit sa inceapa constructia unei noi credinte. Repet, este extrem de interesanta afirmatia „nu există nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv pentru plăsmuirea speciei umane”. E prima caramida pusa la temelia unei noi constructii fara de care crestinismul se afla in mare pericol, vechea temelie fiind deja subreda. Bine, mie, ca adept al evolutionismului, parca mi-ar placea sa vad cosmelia darimata si miliarde de constiinte eliberate, dar, privind rational, o intreaga civilizatie occidentala se sprijina la rindu-i pe crestinism, asa ca-mi retrag cuvintele, va rog sa ma scuzati si sa nu ma ardeti pe rug.

Sint sigur ca multi mi-ar da bucurosi niste pumni in cap pentru indrazneala celor afirmate mai sus, asa cum acum 500 de ani mi-ar fi dat daca as fi afirmat ca Pamintul nu e plat si nu are 7 ceruri desupra lui. Puteti sa-mi dati pumni in cap votind in sondajul alaturat. Nu e bine sa incercati sa-mi dati pumni in cap la modul fizic, fiindca am si eu pumni si mai si dau bine.

Final – ce face ortodoxia in vreme ce catolicii pun de-o revolutie? Isi curata firmiturile din barbile medievale ale distinsilor ei reprezentanti si isi mingiie cu drag pintecele.

http://www.youtube.com/watch?v=V7H_eRsSnWY

Harnicul blocului

Ehh... ma plingeam mai demult in stinga si-n dreapta ca, oriunde m-as muta, nici nu ma asez bine si incepe Harnicul blocului cu ciocane, foreze si cine mai stie ce scule sa faca zgomot, sa repare. Ei bine, de curind am fost chiar eu Harnicul blocului, adica am montat termopane in apartamentul in care m-am proaspat mutat. A fost ceva ciocaneala si biriiala, dar am tinut sa-mi anunt vecinii si sa-mi cer scuze. Sa vezi ce fetze faceau cind ma vedeau la usa, de parca eram extraterestru: "vez' de treaba domnu', nu trebuia sa-ti ceri scuze, fa zgomot cit vrei, ca si noi am facut cind am reparat". Stiam... auzisem...
In fine, baietii s-au miscat repede si elegant, au pus termopane bune si ieftine, au facut si curat la locul de munca, deci am fost foarte multumit. S-a verificat ca am dreptate cind ma cert cu unii care sustin ca e bine sa lucrezi cu mesteri "independenti". Nu e bine, draga, e bine sa apelezi la o firma serioasa, cu oameni calificati.
Dar hai sa zic ce m-a uimit pe mine: cind aproape sa plece, seful de echipa ma roaga, daca pot, sa-i dau niste filme de la mine din computer. Cu placere zic. Si i-am dat filme care mai de care, de ma si miram ce gusturi bune are un muncitor de rind. Si nici asta nu m-a mirat prea tare. Ce m-a minunat de-a dreptul a fost ca, dupa plecarea baietilor, am constatat ca nu lipsea nici un lucrusor, nici o ceasca, nici o furculitza, nimic. Interesant nu? Ei bine, inca n-am terminat. Abia spre seara, cind m-am bagat in pat la citit, am constatat ca lipseste exact cartea pe care o citeam eu, si nu orice carte, ci una de Thomas Mann! Asta abia m-a dus pe culmile mirarii. Nici macar n-am de gind sa-l sun pe patronul firmei ca sa-i cer socoteala. Daca un muncitor fura o carte, e clar ca sintem pe drumul cel bun, vorba celebrelor sondaje de opinie.
Tare, nu?

despre nimic, sau aproape despre nimic

A vorbi - vorbire. Degeaba, mai ales degeaba. Fiindca din vorbitul degeaba se nasc idei. Pi buni.