Eu nu am vreo dovadă că Iliescu e vinovatul pentru miile de morţi de după 21 decembrie. Nu mi-a arătat nimeni nici un document şi nici o înregistrare din care să reiasă că el a dat ordin să fie împuşcaţi oamenii pe străzi, ca să creeze haos şi „vid de putere”, prin care el să fie legitimat să urce la cîrma ţării.
Nu am absolut nici o dovadă că Iliescu a ordonat execuţia soţilor Ceauşescu, ca să le închidă gura pe veci. Ba chiar mai simt încă şi acum bucuria pe care am simţit-o atunci, cînd am văzut trupurile chircite de gloanţe ale celor care mi-au distrus copilăria, adolescenţa, tinereţea.
Nu am nici o dovadă că Iliescu ar fi fost omul Moscovei, agent KGB. Niciuna.
Eu nu am nici o dovadă că Iliescu a chemat, cu sînge rece, minerii la Bucureşti în trei rînduri. Deci nu am nici o dovadă că ar fi unul dintre cei mai mari criminali din istoria lumii.
Nu am vreo dovadă că, în vreme ce ţinea ţara în loc cu politica lui de stînga, sub pulpana-i încăpătoare rechinii tranziţiei făceau averi fabuloase cu buna lui ştiinţă. Nu mi-a parvenit nici un document sau vreo înregistrare în sensul ăsta.
Singurul document pe care l-am ţinut vreodată în mînă şi l-am citit cu ochii mei a fost fluturaşul de salariu al Prim Secretarului judetului Iaşi din 1968 şi pe care scria 12.500 de lei, în condiţiile în care un salariu decent pe vremea aia era cam de 800 de lei. Deci singurul mit pe care l-am demolat pentru mine însumi a fost cel cu „sărac şi cinstit”.
Şi atunci de ce mă bucur că azi Iliescu a fost bombardat cu ouă vechi, păstrate cu grijă vreme de un an, de catre un biet bătrîn care striga în gura mare că Iliescu e criminalul care i-a omorît copiii la Revoluţie? Bătrînul ăla nu are nici o dovadă. Probabil că doar s-a uitat adînc şi de multe ori în ochii lui Iliescu şi a înţeles, sau ştie el ceva.
Iată ce zice la televizor: cică bătrînul a fost amendat cu 200 de lei. Nostim, nu? Banii bătrînului vor merge la bugetul de stat, si din ei se vor da următoarele şpăgi către clienţii clienţilor lui Iliescu. Dar n-am, nici de data asta, vreo dovadă…
Nu am absolut nici o dovadă că Iliescu a ordonat execuţia soţilor Ceauşescu, ca să le închidă gura pe veci. Ba chiar mai simt încă şi acum bucuria pe care am simţit-o atunci, cînd am văzut trupurile chircite de gloanţe ale celor care mi-au distrus copilăria, adolescenţa, tinereţea.
Nu am nici o dovadă că Iliescu ar fi fost omul Moscovei, agent KGB. Niciuna.
Eu nu am nici o dovadă că Iliescu a chemat, cu sînge rece, minerii la Bucureşti în trei rînduri. Deci nu am nici o dovadă că ar fi unul dintre cei mai mari criminali din istoria lumii.
Nu am vreo dovadă că, în vreme ce ţinea ţara în loc cu politica lui de stînga, sub pulpana-i încăpătoare rechinii tranziţiei făceau averi fabuloase cu buna lui ştiinţă. Nu mi-a parvenit nici un document sau vreo înregistrare în sensul ăsta.
Singurul document pe care l-am ţinut vreodată în mînă şi l-am citit cu ochii mei a fost fluturaşul de salariu al Prim Secretarului judetului Iaşi din 1968 şi pe care scria 12.500 de lei, în condiţiile în care un salariu decent pe vremea aia era cam de 800 de lei. Deci singurul mit pe care l-am demolat pentru mine însumi a fost cel cu „sărac şi cinstit”.
Şi atunci de ce mă bucur că azi Iliescu a fost bombardat cu ouă vechi, păstrate cu grijă vreme de un an, de catre un biet bătrîn care striga în gura mare că Iliescu e criminalul care i-a omorît copiii la Revoluţie? Bătrînul ăla nu are nici o dovadă. Probabil că doar s-a uitat adînc şi de multe ori în ochii lui Iliescu şi a înţeles, sau ştie el ceva.
Iată ce zice la televizor: cică bătrînul a fost amendat cu 200 de lei. Nostim, nu? Banii bătrînului vor merge la bugetul de stat, si din ei se vor da următoarele şpăgi către clienţii clienţilor lui Iliescu. Dar n-am, nici de data asta, vreo dovadă…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu